Craciun întru Cuvânt

“În noaptea sfântă viu luminează

Luceafărul zorilor vieții cei noi,

Coboară Iisus în noi,

Vestește viața de apoi

Și steaua deasupra veghează”

 (Valeriu Gafencu- Colind de Crăciun)

Așa rosteau odată cei închiși după gratiile înnegrite de rugina păcatului și a răutății lumii, așa gândeau și se rugau în pragul Crăciunului și lacrimile lor udau pardoseala rece și mizeră a închisorilor comuniste. Într-o lume neagră și plină de urât, într-o vreme în care lumea era adânc cuprinsă de ghearele comunismului, sfinții închisorilor nu uitau să se roage. Purtăm și noi mai departe în suflet și în gând cuvintele lor izvorâte din durere, din lacrimi, din biruință. Ei, cei care au biruit răul și groaza, ei, cei care au reușit să se ridice deasupra mocirlei în care au fost aruncați și să facă să răsară Lumina Craciunului chiar și acolo, în negura închisorilor. Pentru ei înalțăm astăzi un gând și o rugăciune, pentru ei și pentru cei ce le-au urmat, eroii revoluției din decembrie 1989, cei care stăteau drepți și neclintiți printre gloanțele șuierătoare, având un singur crez, pe care și-l purtau fără rușine, scris pe bucăți de pânză albă: Dumnezeu este cu noi! Așa au biruit atunci, deși păreau înfrânți, așa vom birui și noi, deși ne simțim adesea fără rost, spunând mereu nouă și copiilor noștri: Dumnezeu este cu noi! Nu te teme, fiule! Așa vor învăța și ei ce este curajul, ce este bărbăția, ce atitudine să aibă în fața răutăților care ne asaltează și care îi masacrează sufletește pe cei pe care i-am zămislit spre mântuire…

Ne înălțăm în gând și în cuvânt la steaua ce vestea Nașterea lui Hristos, la minunea din Betleem, care avea să cunoască pe Cel ce se va da nouă ca Pâine și Jertfă, pe Cel Ce avea să Se nască pentru a muri, și să moară pentru a învia desăvârșit, spre a împlini nenumăratele proorocii ce I-au premers.

Să ne amintim și noi de Craciun, să ne lăsăm purtați pentru o clipă de bucuria vestită de micuții noștri colindători, care în ziua cea sfântă de Craciun nu au uitat că sunt creștini și că Nașterea Domnului nu înseamnă doar masa încărcată, ci și un suflet plin. Din preaplinul nevinovăției lor, rostind cu glasuri cristaline rugăciuni și colinde, ne-au amintit și nouă, celor mari că, odată, am fost și noi ca ei, că odinioară colindam și noi pe la casele bătrânilor din sat, că, demult, ca într-un vis, simțeam că Nașterea e aievea și nu doar poveste, că Pruncul se întrupează din nou, iar și iar, ca o realitate vie pe care o trăiam an de an, ca și când ar fi întâia oară, ca și când ar fi ultima oară…

Privesc bradul luminând în liniștea serii dulci de Crăciun și prin fața-mi se perindă frânturi de amintiri, râsete de copii, zăpadă, casa bunicii, noaptea înstelată, sunete de clopoței, căpșoare de copii ce se ițesc pe la geamuri, așteptându-l pe Moșu, chipuri dragi ale copilăriei mele, bunica ce odihnește de curând sub o lespede grea și rece….și câte și mai câte. Toate au ramas vii, nimic nu s-a șters din sertarul inimii mele și aș vrea atât de mult să simtă și copiii noștri măcar o părticică din frumusețea pe care am trăit-o noi…

Bucurați-vă, creștini, astăzi S-a născut Hristos, astăzi S-a Întrupat Viața și Mântuirea lumii!

Și iar îmi vine în minte o rugăciune pe care am primit-o în dar de la cineva drag și iarăși îmi vine să plâng pentru toată bogăția pe care am primit-o și pentru toată sărăcia lumii:

"Iisuse Cel preadulce şi frumos, ai venit la smerita Ta făptură. Viaţa, bucuria şi mireasma preacuraţilor îngeri, ai venit să bucuri pe netrebnicul Tău rob. Bine ai venit, Cela ce toate le plineşti! Cel ce eşti mai presus decât toată bucuria. Binecuvântat şi preamărit este Cel ce vine! Pomeneşte-mă întru slava Ta, în raiul cel preafrumos, pomeneşte-mă în cer, în cântările îngerilor, pomeneşte-mă, o, Tu, Cel binecuvântat de heruvimi şi de serafimi, mare şi prealuminat, preasfântă strălucire şi desavârşită pecete a Tatălui, pomeneşte-mă. O, nesfârşit ocean al iubirii celei fără de moarte, câta vreme voi mai sufla să mă miluieşti. Doamne Iisuse Hristoase, să nu te îndepartezi de la mine, acopera-mă şi-mi arată calea care duce la veşnicie."

Și, da, simt iar că trăiesc, pentru că am primit astăzi din nou, Viața!

La mulți ani tuturor celor care se jertfesc pentru această parohie și pe care îi avem mereu prezenți în rugăciunile noastre!